joi, 21 martie 2013

Luminiţa Brâncuşi: “Se refuză dialogul între autorităţi şi familia Brâncuşi”


interviu acordat de către doamna 
Maria Luminița Mincu Pătrașcu Brâncuși la Craiova, 
cu ocazia ZILELOR CONSTANTIN BRÂNCUȘI, 
prima editie, 16 martie 2013, la 56 de ani de la trecerea 
marelui sculptor la cele veșnice. Interviul a fost acordat tânărului jurnalist Cătălin Praja, de la publicația ”SĂPTĂMÂNA ÎN OLTENIA”

Nepoata marelui sculptor român, Maria Luminiţa 
Mincu Pătraşcu-Brâncuşi, preşedinta Fundaţiei 
„Familia Brâncuşi“, s-a aflat la Craiova pentru 
a participa la o serie de activităţi culturale 
organizate cu prilejul Primei ediţii a „Zilelor Constantin Brâncuşi”, unde a acordat 
publicaţiei “Săptămâna în Oltenia” un scurt interviu în legătură cu manifestarea. Interlocutoarea nu s-a sfiit să facă referiri şi la muzeul Constantin Brâncuşi din 
Craiova, 
care, în opinia ei, şi-ar găsi locul la Târgu Jiu, dar şi la lipsa de comunicare 
între autorităţile statului român şi familia marelui sculptor.
Cătălin Praja: Cum vedeţi această iniţiativă de comemorare a lui Constantin Brâncuşi?
Luminiţa Brâncuşi: Din punctul meu de vedere, această iniţiativă este excepţională, păcat că
a trebuit să fie organizată separat de cea de la Târgu Jiu. Eu nu prea sunt de acord cu această împărţire a mediilor, însă probabil că la un moment dat se va găsi o soluţie de a uni Târgu Jiu cu Craiova şi Craiova cu Târgu Jiu şi pe toată lumea sub numele lui Brâncuşi.
C.P.: Ce impresie v-a făcut proiectul Consiliului Judeţean Dolj de a ridica un muzeu Constantin Brâncuşi?
L.B.: Este o iniţiativă interesantă dar, din câte am sesizat, există la momentul acesta
o hotărâre adoptată de Guvern în sensul în care s-ar organiza un muzeu Constantin Brâncuşi la Târgu Jiu şi în care ar trebui aduse inclusiv lucrările de la Craiova, iar la Craiova lucrările
de la Târgu Jiu. În momentul acesta chiar nu mai înţeleg, de asta vă spun că, din punctul meu de vedere, această împărţire între Craiova, Târgu Jiu, Bucureşti este anormală.
ZILELE CONSTANTIN BRÂNCUȘI LA CRAIOVA,
EDIȚIA I - 16-17 MARTIE 2013
scriitorul VICTOR MARTIN, compozitorul MIRCEA SUCHICI,
 H.M., arhitectul și compozitorul CRISTIAN CIOMU,
avocat MARIA LUMINIȚA MINCU PĂTRAȘCU BRÂNCUȘI,
Prof. FLORIN ROGNEANU
C.P.: Ca descendentă a marelui sculptor, cum comentaţi lipsa exploatării operelor lui Constantin Brâncuşi precum o fac francezii?
L.B.: Bănuiesc că este mai mult o chestiune legată de bani. Acolo unde sunt bani de luat, sunt şi mulţi care sunt interesaţi. Foarte puţini dintre cei care conduc această ţară au fost interesaţi de a ţine o legătură foarte strânsă cu familia. Eu consider că familia ar fi fost în măsură să strângă toate aceste manifestări şi să pună la un moment dat punctul pe „i” şi să spună «nu dom’ne, facem o manifestare care să fie una singură pentru toată lumea!», nu să împărţim lumea artei. Nu avem de împărţit nimic, Brâncuşi este unul singur, al poporului român, nu este nici al meu personal, nici al familiei, nici al nimănui, este al tuturor.
"Acolo unde sunt bani de luat, sunt şi mulţi care sunt interesaţi. Foarte puţini dintre cei care
conduc această ţară au fost interesaţi de a ţine o legătură foarte strânsă cu familia.",
Luminiţa Brâncuşi
C.P.: Să înţeleg că nu a existat o legătură între Guvern, autorităţi şi familie?
L.B.: Cu mâna pe inimă pot să spun că într-adevăr se refuză acest dialog cu familia.
Noi am fost contactaţi acum datorită acestei aşa zise prime iniţiative, dar aceasta nu este o
iniţiativă primă, noi, Fundaţia Familia Brâncuşi am dat drumul acestui proiect în anul 1991.
Încă de la lansare am dat drumul proiectului de aducere a osemintelor lui Brâncuşi în ţară.
Am făcut multe cercetări şi am descoperit toate documentele care pot proba la un moment dat motivul aducerii lui în ţară, însă, datorită unei anumite persoane, care se erijează astăzi în
poziţie de conducător de proiect, suntem lăsaţi de o parte. Mai mult, eu sunt contactată de către cineva de la Ministerul Culturii în acest sens, însă de la Guvernul României nu mă contactează nimeni, cu toate că doamna îşi exprimă interesul ca Guvernul României să mă contacteze
pentru a purta discuţii, eu fiind în măsură la momentul actual să dau mult mai multe informaţii
decât poate da oricine la această oră.
C.P.: Unde credeţi că ar trebui aduse osemintele lui Constantin Brâncuşi?
L.B.: La Hobiţa, alături de mama lui. Adică dacă este să respectăm ceea ce el a lăsat cu
limbă de moarte, acolo trebuie adus.
C.P.: În ce stadiu se mai află astăzi Casa Memorială Constantin Brâncuşi?
L.B.: Impropriu zis casă. Este bine că există, pentru că dacă nu ar fi existat probabil ca nu
am fi avut nimic de la el. Această casă care este prezentată ca fiind Casa Memorială a lui
Constantin Brâncuşi, dar din informaţiile pe care le deţin această casă a fost realizată
cunoscându-se modelul de casă din vremea lui Brâncuşi. Casa este într-o stare bună,
deci nu există o problemă la această casă, există însă o intervenţie pe care încearcă
autorităţile
să o facă la această oră. Nu înţeleg de ce se promovează această casă ca fiind casa
în care s-a născut Brâncuşi. În Hobiţa toată lumea ştie că este de fapt casa unui anumit
Gogoiu. Din punctul
meu de vedere, o motivaţie a luării acelei case care astăzi este prezentată ca fiind
Casa Memorială şi o reconstrucţie a ei mi se pare o nebunie totală. Merg iarăşi
pe o idee falsă şi acolo unde apare o noţiune de bani, acolo sărim şi noi, hop, că
este vorba de Brâncuşi.
C.P.: Brâncuşi până acum nu prea a adus bani pentru România, a adus mai mulţi
pentru statul francez.
L.B.: Nu este adevărat. Brâncuşi a adus foarte mulţi bani şi pentru România, doar
că acei bani
au intrat în mâinile unora şi altora. Fiecare s-a îmbogăţit şi şi-a mai băgat în buzunar câte ceva.
Brâncuşi şi banii care puteau fi realizaţi de pe urma acestui nume au încăput pe mâinile altora.

luni, 4 martie 2013

LA TÂRGU JIU A RUGINIT ADINA ANDRIŢOIU

PROF. ZENOVIE CÂRLUGEA
A PRIMIT APROBAREA,
ÎN SFÂRŞIT,
DIN PARTEA PRIMARULUI
FLORIN CÂRCIUMARU,
SĂ SE OCUPE, ÎMPREUNĂ CU
ARHITECTUL
IULIAN CĂMUI ȘI CU
PROF. ION MOCIOI
DE AMENAJAREA SCULPTURILOR LUI
BRÂNCUȘI DIN
GRĂDINA CASEI BĂLĂNESCU.
ASTA DUPĂ CE A ATRAS
ATENȚIA ÎN PRESĂ
POETUL ALEX GREGORA
ȘI DUPA VIZITA,
ÎN LUNA FEBRUARIE,
LA TÂRGU JIU,
A DOAMNEI
ECATERINA ANDRONESCU
ȘI A MINISTRULUI CULTURII,
DANIEL BARBU.
Îmi  îngădui să anunț presa gorjeană, de aici, de la Cluj-Napoca, despre ceea ce nu o anunță nici primăria municipalității Târgu Jiu, nici Centrul Municipal de Cultură „Constantin Brâncuşi” din orașul reședință de județ. Îi anunț pe această cale pe distinșii colegi jurnaliști din Târgu Jiu că administrația locală de la ei din oraș pregătește în mare taină un fel de simpozion național Brâncuși, în zlele comemorării sculptorului. După modelul verificat deja de experiența organizatorilor, aeastă rețetă va funcționa și în acest caz și presa va fi anunțată oficial cu vreo două zile înainte de eveniment.
MASCOTA ADMINISTRAŢIEI
GORJENE -
ADINA  ANDRIIŢOIU,
DIRECTOR AL CENTRULUI
MUNICIPAL DE CULTURĂ
"CONSTANTIN BRÂNCUŞI"
Mascota administrației locale Târgu Jiu, Adina Andrițoiu a fost văzută în Parcul Central, noaptea. în bătaia lunii, împreună cu subalternii săi pregătind marele secret, în mare secret. Mascota administrației locale Târgu Jiu este și mascota administrației județene Gorj și, în această dublă ipostază, se numește, cum toate se numesc acolo sub conducerea culturală a ei, Adina Andrițoiu. Ea și-a dat singură sarcina, și o va îndeplini cu obligatorie aroganță, fiindcă altfel nu va avea prestanță - sarcina de a organiza, în secret și în taină, această Organizare. Organizarea organizărilor Organizării! Nu cumva să afle o boabă Horia Muntenus de la Cluj pentru că intră Andrițoaica în panică. Să nu sufle nimeni nimic! Să se păstreze Omerta! 
Se vede că li s-a înșurubat bine în cap șmecherilor de acolo frica de adevăr. Legumele stau ca fierte acum și citesc ce am scris și se agită pițigăiate și nervoase. Le spun de unde știu eu - de la cineva din Craiova care a fost invitat la simpozion. Ce zic purtătorii de cuvânt? S-au învățat să mintă și să ascundă și să fure. Halal! 
Ceea ce se întâmplă în aceste zile la Târgu Jiu este vrednic de toată rușinea. Dar cui să îi poată fi rușine? Mascotei Municipale? Această mascotă umblătoare e o întruchipare de tablă, ciuruită puțin.
Iată dovada că Primăria Târgu Jiului nu a organizat în pripă Conferința Internațională ”Brâncuși, gorjeanul universal” în zilele de 18-19 februarie anul curent, ci a organizat-o, la fel, în taină. Să nu afle lumea, să se reunească de formă și să bifeze o acțiune conclavul complice al mascotei municipale din tablă puțin ciuruită. Puțin ciuruită dar ciuruită bine. Din tablă pe care s-a lăsat rugina și-i dă, așa, o imagine de tablă veche.  
RECTORUL UCB, DOMNUL MOISE BOJINCĂ.
DIN NEFERICIRE, O ADINA ANDRIȚOIU,
PE NUMELE EI ADINA ANDRIȚOIU
-  ARE MAI MULTĂ INFLUENȚĂ
ASUPRA PRIMARULUI MUN. TÂRGU JIU. 
Au anunțat presa pe data de 15 februarie, zi de vineri, ca va urma să debuteze un eveniment ”aniversar” Brâncuși pe data de luni, 18 februarie. Sâmbătă, 16 februarie, primeam telefon insistent din partea Rectorului Universității ”Constantin Brâncuși” să particip la eveniment, iar duminica, 17 februarie, mă suna sculptorul Paul Popescu, în aceeași temă pentru ca la prânz, în acea duminică, să primesc și invitația de participa la eveniment, invitație oficială remisă din partea Universității.
INVITAȚIA PRIMITĂ DE MINE CU O ZI ÎNAINTE DE DEBUTUL CONFERINȚEI INTERNAȚIONALE CU TITLUL NEFERICIT ”BRÂNCUȘI, GORJEANUL UNIVERSAL”
TITLU ALES (ÎN FAVOAREA OBEDIENȚEI FAȚĂ DE REGIONALIZAREA ROMÂNIEI),
DUPĂ URECHE, LĂUTĂREȘTE, ÎN TON CU LIMBARIȚA DE LEMN A COMUNISTOIZILOR DIN ADMINISRAȚIA GORJULUI 
Greșit!
Nu aveam cum să particip.
Încâlceala și încercările prostești de a oculta - manevre stupide pe care le imprimă tăblăraia ruginită administrației locale - contravin unui comportament firesc pe care îl necesită administrația locală. Au început să ruginească - funcționarii gorjeni. Le-au ruginit mințile, le ruginesc sufletele. Şi le este teamă să nu îi scuture cineva de rugină. Fiindcă s-au obișnuit cu ea, le place așa, să fie ruginiți, ei înșiși ruginiți și puțin ciuruiți, nu doar tabla de pe Poarta Sărutului de care își bat joc, ci și ei, cu sufletele lor cu tot. jumătate morţi, jumătate ruginiţi, jumătate ciuruiţi...