marți, 28 februarie 2012

LANSAREA, LA BRAȘOV, A REVISTEI MURALE DE AVANGARDĂ AISBERG

Revista murală AISBERG

2012-02-27
În condiţiile unor lupte intestine specifice spaţiului literar cultural autohton, atât la nivel naţional şi regional, cât şi la nivelul centrelor culturale, printre care şi Braşovul, promovarea şi susţinerea unui proiect de reincludere în spiritul valorilor autohtone, în manieră avangardistă, a creaţiei contemporane este de strictă necesitate. Prin intermediul acestui proiect se intenţionează nu doar acţiunea de polarizare a creaţiei culturale autohtone, ci şi deschiderea, în manieră sincronă, spre creaţia literară occidentală/europeană.

Lipsa unor reviste culturale puternic motivate din punct de vedere al acţiunii programatice aduce în discuţie necesitatea investirii într-o astfel de publicaţie. În ciuda atitudinii ostile, de-a lungul timpului, a intelighenţiei româneşti la adresa revistelor programatice – ceea ce a condus la promovarea unor mişcări literare particulare relevante pe plan mondial dincolo de hotarele României: dadaismul, letrismul, paradoxismul, având drept principali promotori oameni de cultură de origine română – necesitatea producerii şi susţinerii unei asemenea publicaţii este acută, în condiţiile recuperării decalajului literaturii române faţă de literaturile occidentale, sau chiar a premergerii în planul organizării discursului estetic. Un exemplu elocvent îl constituie prezenţa în peisajul literar autohton între anii 1928 şi 1932 a publicaţiei unu, revistă literară avangardistă condusă şi finanţată de Saşa Pană, care a fost întâmpinată de o continuă critică, acidă şi defăimătoare.


Într-un asemenea context, al abandonului pistei avangardei şi experiementului, al îndepărtării de ansamblurile prolifice verbo-iconic, verbo-sonor, verbo-kinetic sau mixt, soluţia promovării unei reviste de nişă, cu deschidere spre exterior şi cu posibilitatea de dezvoltare de contacte cu exterioritatea literară poate avea succes. Mai mult, în condiţiile în care publicaţiile de tradiţie sunt exlusiviste (de cele mai multe ori nu pe criterii de calitate), cele vizând o anumită acoperire geografică nepresupunând garanţia calităţii, iar cele ideologice funcţionând în regim închis, comunitatea culturală braşoveană se vede nevoită să se îndepărteze de producţia publicistică. Spaţiul braşovean reprezintă, de altfel, o provocare pentru publicistica literară. Revista Interval, reprezentând interesele Asociaţiei Scriitorilor Profesionişti din România, a funcţionat ca un grup închis, Gazeta de Transilvania şi-a încetat activitatea, cele patru pagini săptămânale de cultură reprezentând în ultima perioadă de apariţie mai degrabă un spaţiu de refulare culturală regională decât un spaţiu al producţiei publicistice de calitate. Un aspect particular şi interesant îl reprezintă publicaţia Astra, revistă cu tradiţie, dar care s-a transformat, treptat, într-un spaţiu al promovării producţiei autohtone. Ultimii ani au cunoscut fie existenţa paralelă a două Astre sau, pentru anumite perioade de timp, dispariţia acesteia.
Şi din această perspectivă, publicarea unei reviste echilibrate, echidistante, departe de disputele de ordin ideologic ale oamenilor de cultură din Braşov, poate constitui o soluţie în ceea ce priveşte polarizarea vieţii culturale de la poalele Tâmpei.
Tradiţie în avangardă! Avangardă în spiritul tradiţiei!
O cale de punere în valoare a unei asemenea proiecţii, a unei publicaţii culturale de avangardă, care să fie produsă (şi) în Braşov şi care să răspundă necesităţii de manifestare culturală a intelighenţiei locale poate fi reprezentată de mişcarea culturală Aisberg.


Născută dintr-o aparentă acţiune de protest împotriva unor tendinţe de stagnare în literatura română, acoperite de particula autodefinitorie „post-”, mişcarea culturală Aisberg şi-a propus, pe de o parte, recuperarea decalajului de sincronicitate în câmp teoretic cu mişcările culturale actuale (în special cu cele occidentale, europene), pe de alta reîntoarcerea la sistemele autentice de valori, specifice spaţiului de producere. Instrumentul de promovare a concepţiei privitoare la necesitatea alinierii la tendinţele culturale actuale cu instrumente autohtone l-a constituit revista omonimă de avangardă literară, concentrând scriitori ardeleni de diverse generaţii (în ciuda conflictului intergeneraţional formal „propovăduit” de adepţii structurării decadice a literaurii române contemporane: generaţiile ’60, ’70, ’80, ’90 şi 2000), în jurul a trei centre culturale importante, definite drept „piloni spirituali de forţă” în ceea ce priveşte noul construct: Braşov, Cluj-Napoca şi Baia Mare. Publicaţia, apărută între 2005 şi 2008, a stârnit numeroase controverse privitoare la poziţionarea fermă şi la demersul fără echivoc în raport cu efectul turbionar pe care îl resimte literatura română contemporană, incapabilă să se regrupeze şi să construiască un parcurs propriu, similar marilor literaturi occidentale. Ea s-a bucurat de aprecierea criticii (în general, a criticii autohtoniste), care a salutat apariţia unui „nou curent literar” (sau, sub marca preconceputei organizări a literaturii române, a unei „noi generaţii literare”), a unei „Şcoli Neconvenţionale” de literatură şi, implicit, a unei mişcări culturale asociate, respectiv a unei noi grupări, „gruparea aisberghistă”, dar a cunoscut şi reacţii adverse, manifestate în special prin critica de budoar. Mişcarea a propus publicarea tuturor textelor critice la adresa publicaţiei Aisberg în paginile acesteia, într-un supliment intitulat Titanic, dar aceste texte au întârziat să apară.
Printre elementele definitorii ale mişcării se numără:
- autointitularea ca mişcare şi publicaţie de avangardă culturală; avangarda nu este privită drept modalitate de răsturnare a unor concepţii tradiţionaliste, în maniera în care s-a impus în zorii secolului trecut, ci, în contextul îndepărtării făţişe de valorile autohtone, drept cale de întoarcere la tradiţie, cultură, mit şi metaforă; redefinirea avangardei nu constituie o modalitate de punere în lumină diferită a unei căi deja bătătorite, ci o modalitate de punere în practică a tendinţelor de reconfigurare a avangardei, lansate în anii ’60 de Umberto Eco, presupunând întoarcerea la tradiţie şi repoziţionarea nu prin opoziţie, în spiritul logicii sau/sau, ci prin includere, în spiritul logicii şi/şi;
- utilizarea instrumentarului specific avangardei, implicit a manifestelor – programe care pun în lumină organizarea discursului estetic prefigurat, precum şi caracterul programatic al textelor publicate în paginile revistei;
- (re)configurarea reliefului axiologic autohton într-un spaţiu a-valoric şi reconfigurarea paradigmatică, presupunând abandonul perspectivei evoluţioniste, generaţioniste şi înlocuirea acesteia cu perspectiva paradigmatică, presupunând evoluţie locală, în interiorul noii paradigme, şi intraductibilitate în câmp ideologic; cele două reconfigurări, surprinse sub sintagma definitorie „re(e)voluţie”, presupun alinierea la tendinţele depăşirii modernităţii prin „trans-”: transmodernitate, şi nu prin „post-”: postmodernitate şi, mai ales, postmodernism (încărcat ideologic);

Proiectul Aisberg se bazează pe reînvierea unei tradiţii avangardiste a „revistei murale”, pus în aplicare pentru prima dată în noaptea de 25 noiembrie 1921 de tânărul Jorge Luiz Borges, proaspăt întors în Buenos Aires. Ideea înfiinţării unei „reviste murale” în Buenos Aires, intitulată Prisma, a constituit o modalitate creativă de promovare a mişcării avangardiste într-un spaţiu cultural dominat de decadentism, constituind calea prin care principiile mişcării ultraiste spaniole au pătruns în Argentina. „Revista murală” a constat într-un afiş mare, conţinând un manifest al principiilor esteticii avangardiste, poeme ultraiste şi reproduceri după opere vizuale. Conceptul de „revistă murală” poate fi utilizat în manieră creativă şi în spaţiul cultural braşovean, amorţit şi obişnuit cu manifestări literare clasice (lansări de carte, activităţi de cenaclu, lectură publică în spaţii destinate performării artistice etc.), asemănător (păstrând proporţiile) unui Buenos Aires decadent şi amorţit.


Publicarea lunară, în ediţie nouă, în format tabloid (28x39cm, lumina paginii 24,5x35 cm), a revistei culturale independente de avangardă Aisberg; în acest sens, revista va beneficia de două modalităţi diferite de tipărire şi editare:
o faţă-verso, legată, în tiraj de aproximativ 100-120 de exemplare, necesară pentru fondurile Bibliotecii Naţionale, bibliotecilor judeţene, municipale şi universitare, difuzată în scopul promovării în redacţiile publicaţiilor culturale româneşti importante, în cadrul organizaţiilor culturale active pe piaţa de profil, precum şi distribuită autorilor şi colectivului redacţional;
o faţă, nelegată, în tiraj de 10 exemplare, afişată pe panourile expoziţionale din Piaţa Sfatului şi în spaţiul publicitar neutilizat din staţiile R.A.T. ale Municipiului Braşov; în acest format, dimensiunea paginii de va extinde pe verticală cu circa 10 cm pentru conturarea itinerariului de lectură;
- promovarea lunară a apariţiei revistei printr-un spectacol desfăşurat în spaţii neconvenţionale: Piaţa Sfatului; incinta Cetăţii; parcurile municipiului Braşov: Parcul central „Nicolae Titulescu”, Parcul Consiliului Europei (Centrul Civic), Parcul de la Baza Tâmpei, Parcul Gheorghe Dima, Parcul Ina Schaeffler (Livada Poştei), parcul Tractorul, Parcul Trandafirilor (Răcădău); în incinta complexului muzeal al Primei Şcoli Româneşti şi a Bisericii Ortodoxe „Sf. Nicolae” (Şcheii Braşovului); la Pietrele lui Solomon; pe Tâmpa; la Belvedere; pe Strada Sforii; în interiorul sau proximitatea turnurilor şi bastioanelor: Bastionul Ţesătorilor, Bastionul Graft, Bastionul Postăvarilor, Turnul Alb etc.; evenimentul performativ se va focaliza pe promovarea creaţiei literare a unui scriitor braşovean, invitat special să publice în paginile revistei Aisberg;

Revista îşi rezervă dreptul de a nu promova materiale cu caracter obscen sau discriminatoriu.

Revista îşi propune să promoveze noua paradigmă culturală, transmodernă. În spiritul acestei paradigme, sunt considerate necesare opiniile aparţinând diferitelor direcţii/curente/ mişcări culturale şi sunt acceptate valorile literaturii şi artelor specifice fiecărei epoci/vârste/ generaţii. Vor fi promovate ideile permisive, deschiderea în sensul ruperii barierelor / înlăturării distanţelor artificiale dintre genuri artistice, arte, arte şi diferite ramuri ale ştiinţei.


Sunt încurajate, în egală măsură, creaţiile culturale realizate în spirit tradiţional, precum şi cele realizate în spiritul experimental(ist) şi avangardist.

Revista este o publicaţie lunară independentă. Se situează în afara oricăror influenţe de natură politică, culturală, economică, financiară, de grup sau personale şi nu face obiectul îndoctrinării ideologice în vreuna dintre direcţiile menţionate mai sus.

- Revista promovează permisivitatea şi toleranţa faţă de diferite manifestări de natură culturală şi nu îngrădeşte, pe suport ideologic, colaborarea cu cititorii săi. Se poziţionează împotriva oricărei forme de extremism, de discriminare şi împotriva oricărei publicaţii obscene.

- Revista oferă o imagine corectă a realităţii culturale, fără prejudecăţi, promovând criterii axiologice în apreciere.

- Revista îşi propune medierea stărilor tensionale apărute între diferite grupuri / orientări / curente / organizaţii culturale şi înlesnirea înţelegerii şi încrederii mutuale.

Echipa redacţională

Director: Horia Muntenuş
Redactor-şef: Adrian Lesenciuc
Senior editor: Alexa Gavril Bâle
Redactori: Cosmina Drăghici, Cristian Moldovan, Adrian Munteanu, Daniela Nagy, Florin Pop, Chris Samy, Ana-Maria Susan.

Din gruparea revistei:
Jorge Luiz Antonio, Laurian Stănchescu, Virgil Borcan, Hanna Bota, Aurel Ion Brumaru, Daniel Drăgan, Mihai Georgia, Constantin Mărcuşan, Dafin Mureşeanu, Sânziana Mureşanu,  Adam Puslojic, Teofil Răchiţeanu, Elena V. Todoran.
Echipa proiectului „Revista murală Aisberg” (RMΛ)

Director: Marius-Cristian Cisar
Asistent proiect: Adrian Lesenciuc
Membri în echipa de proiect: Cosmina Drăghici, Alexa Gavril Bâle, Virgil Borcan, Dimitrios Kraniotis, Adrian Munteanu, Horia Muntenuş, Daniela Nagy, Adam Puslojic, Chris Samy, Ana-Maria Susan.